Marți, 31 mai 1932, în presa bucureșteană apărea un titlu care i-a scurtcircuitat pe cititori: „MOARTEA AVIATORULUI IONEL GHICA. SE CREDE CĂ S-A INTOXICAT CU EROINĂ (heroină – N.R.).”

Jurnaliștii vorbeau despre „teribila degringoladă a unora”, sugerând că principalii vinovați ar fi binevoitorii care i-au hrănit viciile tânărului aviator. De fapt, Ionel Ghica intrase în spitala morții de mai multă vreme; atât aventurile sale aeriene, cât și cele terestre, la volanul mașinilor de curse, fiind tot atâta provocări la adresa morții. Când a simți că are nevoie în permanență de explozia de adrenalina de la manșă sau volan, în viața sa au intrat „COCO” – cocaina, EROINA – heroina, petrecerile interminabile și aventurile amoroase pe bandă rulantă.

Unul dintre articolele care anunțau moartea aviatorului Ionel Ghica (sursă captură: Istorie și civilizatie)

STILUL DE VIAȚĂ AL „GENERAȚIEI PIERDUTE” A MARELUI GATSBY FĂCEA RAVAGII ȘI ÎN BUCUREȘTI 

De altfel, anchetatorii l-au și descris pe tânărul Ghica drept „un înfrânt al criminalei pasiuni a beției reci”, după cum relatează comisarul de poliție și doctor în istorie Florin Șinca, în lucrarea sa „Istoria Poliției Capitalei”. „Întors cu strălucitoare glorie dintr-un raid aeronautic superb a căzut totuși a doua zi chiar în același mediu din care abia evadase. S-a întors la abuzul de chefuri, cocaină, eroină.”Fiind de o vorba de un reprezentant de frunte al aristocrației românești, o parte a presei a pus tragediei pe seama anturajului și a unor oameni precum „mondenul” Dinu Topoanu sau dealerul Ion Chițu. Același cerc vicios este considerat responsabil și pentru o altă moarte celebră în epocă, cea a divei Gabi Mogâldea.În urma lui Ionel Ghica a rămas un mormânt în paragină, în zona Răcari, performanța celui mai lung zbor solitar la acea vreme (București-Saigon, 20,068 km în cinci zile și jumătate -67,30 ore de zbor efectiv) și un destin perfect descris de replica asociată, câteva decenii mai târziu, cu moartea lui James Dean: „trăiește repede, mori tânăr”.